Dezbaterea succesorală: pașii, actele necesare și ce faceți la notar sau în instanță
După decesul unei persoane, moștenitorii trebuie să stabilească oficial cine moștenește și în ce cote. Acest ghid explică, pe înțelesul tuturor, când se merge la notar, când se ajunge în instanță, ce acte pregătiți și ce termene contează.
Ce înseamnă, de fapt, dezbaterea succesorală
Când o persoană decedează, bunurile, drepturile și o parte din datoriile sale nu trec automat, prin simpla rudenie de sânge, în patrimoniul moștenitorilor. Este nevoie de o procedură prin care se stabilește oficial cine sunt moștenitorii, în ce calitate vin la moștenire și ce cote le revin fiecăruia. Aceasta este dezbaterea succesorală, iar rezultatul ei este un act care vă dă temei legal să dispuneți de bunuri: să le vindeți, să le intabulați pe numele dumneavoastră, să încasați sume de la bancă sau să continuați un contract.
Fără acest act, un imobil rămâne în continuare înscris în cartea funciară pe numele defunctului, iar dumneavoastră, deși moștenitor, nu îl puteți înstrăina. De aceea recomand să nu amânați procedura, chiar dacă pare un demers pur formal.
La notar sau în instanță: cum alegeți calea
Există două căi de dezbatere a moștenirii, iar alegerea nu este la întâmplare. Calea notarială este cea obișnuită și cea mai rapidă atunci când între moștenitori nu există neînțelegeri. Notarul public verifică actele, ascultă moștenitorii și emite un certificat de moștenitor, documentul care atestă cine moștenește și în ce cote.
Calea judecătorească intervine atunci când procedura notarială nu poate continua. Vă adresați instanței, de regulă judecătoriei de la ultimul domiciliu al defunctului, atunci când:
- Moștenitorii nu se înțeleg cu privire la cine are dreptul, la cote sau la componența masei succesorale;
- Unii moștenitori nu pot fi găsiți, refuză să se prezinte la notar sau contestă calitatea celorlalți;
- Se pune problema reducțiunii unor liberalități sau a raportului donațiilor făcute de defunct în timpul vieții;
- Există un testament a cărui validitate este contestată;
- Notarul a eliberat o încheiere prin care a constatat că nu poate finaliza procedura.
Actele de care aveți nevoie
Pregătirea corectă a documentelor scurtează mult procedura. Înainte de prima programare, este bine să aveți, pe cât posibil:
- Certificatul de deces al persoanei decedate, în original;
- Actele de stare civilă care dovedesc legătura dumneavoastră cu defunctul: certificate de naștere, de căsătorie, eventual hotărâri de divorț sau certificate de deces ale altor moștenitori;
- Actele de identitate ale tuturor moștenitorilor;
- Actele de proprietate ale bunurilor care intră în masa succesorală: contracte de vânzare, titluri de proprietate, contracte de construire, extrase de carte funciară, certificate de înmatriculare pentru autovehicule;
- Documente privind conturile, depozitele bancare sau alte sume cuvenite defunctului;
- Testamentul, dacă există.
Termenul de un an și opțiunea succesorală
Acesta este punctul în care se fac cele mai multe greșeli. Legea vă acordă un drept de opțiune succesorală: puteți accepta moștenirea sau puteți renunța la ea. Termenul în care vă exercitați această alegere este de un an, care curge, de regulă, de la data deschiderii moștenirii, adică de la data decesului.
Acceptarea poate fi expresă, printr-un act, sau tacită, atunci când vă comportați ca un proprietar al bunurilor moștenite (de exemplu plătiți impozitele pe imobil sau folosiți bunurile). Renunțarea, în schimb, se face exclusiv printr-o declarație autentică, la notar, și are consecințe importante: cel care renunță este considerat că nu a fost niciodată moștenitor, iar partea lui revine celorlalți.
Dacă lăsați să treacă anul fără să acceptați și fără un motiv întemeiat de repunere în termen, riscați să fiți considerat străin de moștenire. De aceea, chiar dacă bunurile par modeste sau credeți că lucrurile se vor rezolva de la sine, este prudent să clarificați situația din timp, mai ales când defunctul avea și datorii.
Dacă unele acte lipsesc sau s-au pierdut, situația nu este blocată. Se pot obține duplicate de la primărie, de la Arhivele Naționale sau de la Oficiul de Cadastru, iar eu vă pot îndruma exact unde și cum le solicitați.
Masa succesorală și partajul între moștenitori
Masa succesorală cuprinde tot ce a lăsat defunctul: bunurile imobile și mobile, sumele de bani, drepturile, dar și datoriile. Stabilirea corectă a acestei mase este esențială, fiindcă moștenitorii nu preiau doar bunurile, ci și obligațiile, proporțional cu cota fiecăruia.
După emiterea certificatului de moștenitor, bunurile rămân de multe ori în proprietate comună, pe cote-părți. Atâta vreme cât această stare durează, niciun moștenitor nu poate dispune singur de un anumit bun. Pentru a ieși din indiviziune se recurge la partaj, prin care fiecare primește bunuri concrete sau o sumă echivalentă cotei sale.
Partajul se poate face amiabil, la notar, atunci când moștenitorii cad de acord asupra modului de împărțire. Când înțelegerea nu este posibilă, partajul se cere în instanță, iar judecătorul stabilește loturile, eventual prin expertiză, sau dispune vânzarea bunului și împărțirea prețului. Este o procedură care se poate prelungi, motiv pentru care merită încercată întâi calea amiabilă.
Greșeli frecvente de evitat
Din experiența dosarelor de acest tip, câteva probleme revin des și pot fi prevenite:
- Amânarea dezbaterii ani la rând, până când unii moștenitori decedează la rândul lor și apar moșteniri succesive care complică actele;
- Ignorarea termenului de un an pentru opțiune, mai ales de către rudele aflate departe sau în străinătate;
- Acceptarea unei moșteniri fără a verifica datoriile defunctului;
- Folosirea bunurilor de către un singur moștenitor, fără acordul celorlalți, ceea ce generează litigii;
- Pierderea sau neglijarea actelor de proprietate, care îngreunează identificarea masei succesorale.
Fiecare moștenire are particularitățile ei: numărul moștenitorilor, existența unui testament, natura bunurilor, eventualele datorii sau neînțelegeri din familie. Dacă treceți printr-o astfel de situație, vă pot ajuta să stabiliți calea potrivită, la notar sau în instanță, să pregătiți actele și să vă apărați drepturile. Cabinetul meu din Caracal, județul Olt, oferă asistență și reprezentare în materie succesorală în Caracal, Corabia, Slatina și în toată țara, iar la nevoie și în limba engleză. Vă stau la dispoziție pentru o discuție aplicată pe situația dumneavoastră concretă.